Cuvântul ghetou pentru întâlniri

Revolta din ghetoul Varșoviei, unul dintre cele mai puternice acte de rezistență evreiască din timpul Holocaustului, s-a soldat cu previzibilul succes al nemților, cărora evreii slab înarmați nu le-au putut face față. Ne oprim? Mâncarea la care oamenii visau zi şi noapte era mult mai ordinară. Polonezii argumentau că cutare locuinţă adăpostea o fabrică deţinută de polonezi sau era o biserică şi ca atare nu trebuie inclusă în interiorul ghetoului.

Nu e furie. Eu sunt tot timpul optimist. Mă enervez foarte rar.

Întâlnire romantică comentată sportiv - Cristina Almășan \u0026 Andrei Xmas

Deci nu e furie. Am început să fac voluntariat înla 20 de ani. Eram sărac lipit. Am ajuns într-un orfelinat, am văzut în ce condiții trăiau acei copii, m-am dus acasă la maică-mea, i-am zis haide, facem prăjitură cu mere, ne ducem acolo și facem curățenie. Mama are o energie îngrozitoare, nu poate sta locului niciodată, așa că a mers.

Și așa am început să fac voluntariat. Și de atunci m-am tot ținut.

Dintre toate ghetourile evreiești construite de naziști în zonele ocupate, cel din Varșovia a fost cel mai mare. Înființat în toamna anuluighetoul din Varșovia a devenit domiciliu obligatoriu pentru aproximativ Ghetoul a fost separat de restul orașului de un zid de aproximativ 3m înălțime, a cărui securitate era întărită de sârmă ghimpată și pază non-stop. Cei Mai bine de jumătate dintre evreii din ghetoul varșovian au fost deportați la Treblinka în iulie-septembrie

Nu am mai scăpat de microb. Simt că sunt un om mai bun. Că fac o chestie utilă. Îmi place de mine. Mă simt foarte bine cu ceea ce fac și nu mă simt insular deloc. Am mulți oameni foarte faini cu care lucrez. În România sunt mulți oameni faini, numai că nu prea aflăm de ei.

În general căutăm scandalul. E mult mai interesant. Ursula Le Guin scria, în Cei care pleacă din Omelas, că nimic nu e mai interesant decât răul. Răul ne pasionează, răul ne excită. Binele e plictisitor, să faci bine e o chestie de durată, de anduranță. Ne plictisim. Ce e aia, să faci bine? Mai avem și aia specifică poporului, cu facerea de bine.

E gândită ca o mișcare de protest. Eu o văd ca o mișcare civică. Pui presiune pe un partid să se reformeze, să facă politică așa cum trebuie ea făcută, să fie responsabil pentru o comunitate, nu pentru curul șefului, cum se întâmplă acum. O șansă pentru copiii din Zăbrăuți N-am vrut să candidez.

Nu e ce cuvântul ghetou pentru întâlniri să ajung și să mă scot în Parlament, nu am nevoie de glorie. Îmi pare îngrozitor de plictisitor Parlamentul. Candidatura mea este un protest civic.

Introducere Un singur decret al autorităţilor germane din Polonia ocupată a fost de ajuns pentru a determina înfiinţarea aproape imediată a Judenrate, sau Consiliile evreieşti, care au luat fiinţă aproape peste noapte în oraşele mari şi mici ale ţării.

Planul de proiecte e cel mai ușor lucru de făcut. Trebuie să încerc să schimb regulile Parlamentului în așa fel, încât să nu mai fie posibil să avem un număr atât de mare de impostori printre parlamentari.

Să facem să fie obligatoriu ca, de pildă, să-și publice lucrările de doctorat și de masterat. În mod sigur ar reduce la un sfert numărul de doritori de funcții, dacă ar ști că pot fi dovediți ca fiind impostori. Pe partea de educație, oamenii care au făcut legi le-au gândit prost și fără să aibă experiență.

aisle online dating

Pe partea de sărăcie, noi tot timpul avem tendința să aducem în Parlament oameni care nu au avut niciodată nimic de-a face cu așa ceva. Pe sport suntem, iarăși, foarte, foarte slabi. Am făcut legătura dintre sport și educație: cum folosim noi resursele? Ai sălile și terenurile de sport ale școlilor, sunt folosite la maximum la sută din cât ar putea fi folosite. Și avem copii care se îngrașă aiurea.

Dacă resursele acestea ar fi folosite, am rezolva și o parte din problemele de sănătate, mai ales pe zona de diabet și obezitate. Plus drogurile - acolo, în sectorul V, trebuie făcută o clinică.

Am încercat să facem una, am convins niște francezi să investească, ne-au dat afară, Primăria nici nu a vrut să audă, ne-au întrebat ce le iese lor. Mi-e mai ușor să-mi amintesc de câte ori nu mi-am luat ușa Primăriei în cap, decât de câte ori am fost refuzat. Am intrat în conflicte dure, practic cu toți primarii. Iar noul primar din sectorul V este un impostor sociopat. Spune ceva și despre societatea noastră, faptul că a putut fi ales.

Despre cât de ușor suntem manipulați. Și asta m-a îngrozit. I-am luat la rând pe primii 16 de la PSD. Era o listă de poze - toți vicelideri, apoi secretari. Și nu am găsit nici unul care să nu fie impostor. Călătorii în timp, calificări ciudate - sunt ingineri dindar termină facultatea însau termină un liceu sportiv, apoi o bombă de facultate care nu mai există pentru că a fost desființată și imediat este angajat cuvântul ghetou pentru întâlniri la aeroportul din Timișoara.

Lecții la Casa Bună Sunt mulți. Mi se pare că politica a ajuns foarte atractivă pentru acest tip de indivizi. Îți trebuie un pic de sociopatie să ai tupeul să crezi că tu ești în stare să faci treaba asta. Mă sperie un pic.

metoda de viteză de viteză

Și nu e numai la noi. Marea lor majoritate sunt trimișii altora care-și protejează afacerile. E un caz - tatăl a fost primar, a fost băgat la pușcărie, fiul era senator, s-a dus înapoi să candideze pentru poziția de primar, doar ca să nu vină alții să descopere toate nenorocirile din primărie, a câștigat, după care Dragnea l-a chemat iarăși în Senat, așa că l-a lăsat pe fratele lui să fie primar.

Sau Stăneștii, de la Vișina - tatăl primar, copiii amândoi în Parlament, Paul și Alexandru, au învârtit afaceri. Iar acum se urăsc cu spume.

Sunt din ce în ce mai multe publicații care scriu pe tema asta. Din ghetou va fi desprinsă o secţiune înconjurată de Zelazna-Wolnosc, astfel că va putea fi divizat în două părţi.

Wronia şi nu Zelazna va marca graniţa ghetoului. Walicow şi Ceglana au fost îndepărtate din perimetrul ghetoului.

Swietojerska a fost salvată. Ceglana a fost reîncorporată în ghetou. Au reuşit să salveze porţiuni din Zelazna.

O porţiune din Ciepla a fost exclusă din perimetrul ghetoului. Piaţa Grzybowski este în pericol Următoarele străzi au fost incluse în ghetou : Boniafaterska, porţiunea din Nowolipki de la Zamenhof până la Nalewki un şir de case.

Zece case de pe strada Freta au fost exluse [din ghetou] Următoarele străzi au fost reîncorporate în ghetou : porţiunea din Zelazna de la Grzybowska pănâ la Leszno, Krochmalna, Chlodna şi porţiunea din Ogrodowa până la Wronia. S-au făcut mici modificări în dezavantajul evreilor.

Nimeni nu putea fi sigur că mâine nu va trebui să vândă o locuinţă pe care o cumpărase în ziua precedentă. Trebuie să nu uităm că aproximativ de evrei care locuiau dincolo de districtul predominant evreiesc au fost constrânşi să se mute în apartamente [în interiorul perimetrului ghetoului, conform termenului în care acesta urma să fie instituit] care fuseseră locuite de de polonezi ; în plus, apartamentele din districtul evreiesc erau în medie mai mici decăt cele deţinute de evrei în afara districtului.

Mai mult, polonezii îşi tot amânau plecarea, ceea ce a complicat şi mai mult situaţia dificilă a evreilor forţaţi să se mute în noi locuinţe. Cum evacuarea apartamentelor se desfăşura rapid, germanii au hotărât să extindă perioada de graţie până la mijlocul lui noiembrie. Germanii au cuvântul ghetou pentru întâlniri că disponibilitatea evreilor de a se supune ordinelor germane a făcut posibilă această amânare. Lista definitivă a străzilor şi adreselor care urmau să fie incluse în ghetou a fost publicată pe 14 noiembrie, o zi înainte ca ordinul de ghetoizare să fie aplicat.

Caracterul ghetoului De-a lungul toamnei, toată lumea se interesa de natura ghetoului. Va fi un sector deschis din care evreii vor putea ieşi şi în care polonezii vor putea intra în timpul zilei? Va fi închis doar noaptea, când intra în vigoare camuflajul? Sau poate contactul dintre cele două populaţii va fi limitat la câteva ore?

Puţini au fost cei care au putut lua în considerare posibilitatea groaznică a unui ghetou închis ermetic, izolat complet de lumea exterioară. Dar în timpul săptămânilor agitate ale transferului de populaţie nu mai era timp pentru nici o speculaţie, întrucât găsirea unor cartiere sigure era cea mai urgentă şi mai viteza de date 3 problemă.

Evreii care deţineau magazine, ateliere şi alte spaţii comertciale în afara districtului evreiesc s-au găsit într-o dureroasă dilemă : să îşi închidă afacerea, mutând marfa din magazin, uneltele din atelier şi să se resemneze cu pierderea sursei de existenţă, sau să rămână acolo unde erau în speranţa că şi după încercuirea ghetoului li se va permite să îşi continuie vechea ocupaţie în afara ghetoului?

Pe 16 noiembrie, toate aceste dileme, întrebări şi speculaţii au fost brusc rezolvate. Poliţiştii polonezi şi germani au fost amplasaţi la porţile ghetoului şi doar cei cu permise speciale aveau voie să parăsească districtul sau să intre în el.

Ghetoul fusese efectiv sigilat. Aproximativ de magazine alimentare şi aproximativ de alte spaţii comerciale deţinute de evrei au rămas în afara perimetrului ghetoului.

Grupul care a fost lovit cel mai greu de ghetoizare a constat fost cel al evreilor asimilaţi şi convertiţi la catolicism. Proporţia de evrei polonezi asimilaţi şi evrei care aveau legături strânse cu mediile neevreieşti era mai mică decât în Europa centrală şi occidentală. Totuşi în Polonia şi îndeosebi în Varşovia existau mii de evrei care se considerau polonezi în deplinul sens al cuvântului : legăturile lor sociale, culturale, religioase şi familiale cu evreii şi cu iudaismul erau în cel mai bun caz slabe.

De asemenea, în această categorie lovită din greu existau familii mixte şi mai multe mii de convertiţi, pe care legile rasiale îi clasificau ca evrei. Înainte de 24 iulieevreii ce locuiau în Guvernământul General [al Poloniei] erau clasificaţi după criterii sociale şi religioase, nu rasiale. Un evreu era o persoană de religie mozaică sau un membru al comunităţii evreieşti. Această portiţă de scăpare părea să le permită convertiţilor să se pună la adăpost de legile antievreieşti, deşi acest fenomen nu a dus la o convertire în masă la creştinism.

În însemnările sale, Cuvântul ghetou pentru întâlniri Ringelblum menţionează mai multe sute de evrei convertiţi la creştinism. În alte locuri, mai ales în Varşovia, rata era mai ridicată, dar « valul » de convertiţi pare să nu fi depăşit niciodată mai mult de câteva sute.

De pildă, în Ungaria anilorcând legile antievreieşti au început să fie aplicate, ele i-au afectat doar parţial sau deloc pe convertiţi. În total, aproape de evrei s-au convertit.

Numărul relativ mic de convertiţi în Varşovia şi în general în Polonia trebuie atribuit mai presus de toate legăturilor foarte strânse din cadrul copmunităţii evreieşti poloneze şi puternicului său sentiment de identitate, tradiţie cuvântul ghetou pentru întâlniri religie colectivă. Chiar şi anterior instituirii ghetoului, germanii impuseseră unele măsuri conforme doctrinei rasiste a naziştilor.

De exemplu, evreii şi convertiţii deopotrivă au fost obligaţi să poarte o banderolă cu steaua lui David. Acest ordin sumar emis de guvernatorul Frank a lăsat sarcina de a formula instrucţiunile propriu-zise la discreţia agenţiilor executive locale. Acţionând în numele decretului lui Frank, Ludwig Fischer, guvernatorul Varşoviei, a emis o directivă ce definea ca evreu pe orice membru al unei comunităţi evreieşti sau care aparţinuse comunităţii evreieşti în trecut.

"Tata Valeriu", samariteanul din ghetoul Zăbrăuți

Astfel, ordinul s-a aplicat chiar şi fiilor şi fiicelor de convertiţi. Directiva din iuliecare definea cine este evreu, a mers mai departe - în fapt, a fost aproape de definiţia formulată în legile de la Nuerenberg : o persoană este evreu sau evreică dacă toţi cei patru bunici ai săi aparţinuseră comunităţii evreieşti; o persoană cu doar doi sau chiar şi cu un singur bunic evreu era considerat Mischlinge, cu cuvântul ghetou pentru întâlniri amestecat.

Definiţia aşadar cobora trei generaţii în trecut. Chiar dacă părinţii cuiva erau creştini autentici, denominaţia religioasă a bunicilor îl putea trimite pe fiul de convertiţi în lumea străină şi ciudată a evreilor ghetoizaţi. La un moment dat, Guvernământul Igbo dating a luat în considerare interdicţia botezării evreilor, dar Frank a refuzat să semneze decretul necesar.

Concomitent se făceau unele eforturi pentru ca evreii convertiţi să nu fie obligaţi să poarte banderola cu steaua lui David. Singura organizaţie care a menţinut contacte cu autorităţile a fost Consiliul Central al Bunăstării RGO ce şi-a asumat responsabilitatea pentru a susţine cauza convertiţilor.

Cuvântul ghetou pentru întâlniri RGO au argumentat că printre convertiţi existau figuri proeminente ale vieţii culturale şi sociale poloneze care nu aveau absolut nimic în comun cu evreii ; pentru asemenea persoane purtarea banderolei constituia o povară insuportabilă. În replică, germanii au cerut o listă de persoane pe care consiliul o recomanda să fie exceptată de la purtarea banderolei şi au promis să examineze solicitarea.

Se pare că autorităţilor le-a fost înmânată o listă cu de nume. Răspunsul a venit rapid: după deliberări serioase, autorităţile au decis că solicitarea de a-i scuti pe convertiţi de purtarea banderolei nu poate fi onorată.

În mod sigur, cei mai mulţi convertiţi au reuşit să scape de acest ordin, deşi unii dintre ei au fost hărţuiţi din acest motiv. Cu puţin înainte de expirarea termenului de închidere a ghetoului, germanii au intrat în casele acelor convertiţi ale căror nume apăreau pe listă şi i-a forţat să se mute în ghetou. Cu totul, aproximativ de creştini au fost închişi în ghetou. Aceştia au format propria lor comunitate în jurul bisericii din strada Leszno care fusese inclusă în perimetrul ghetoului. Preotul era la rândul său un evreu convertit.

Comunitatea a primit asistenţă de la Caritas, o organizaţie caritabilă creştină, şi mulţi ani după aceea cardinalul Wyszynski s-a străduit să prezinte ajutorul oferit de Biserică evreilor convertiţi ca pe o asistenţă acordată evreilor din ghetou.

Ghetoizarea a marcat un punct de cotitură în viaţa evreilor, o ruptură la fel de radicală ca începerea războiului şi a ocupaţiei. Ghetourile create de nazişti în timpul celui de-al doilea război mondial nu erau comparabile cu ghetourile medievale. Acestea din urmă constau în cartiere sau străzi evreieşti care îi separau pe creştini de evrei, definind o enclavă religioasă, socială şi culturală. Dincolo de acesta, comunicarea socială şi economică dintre cele două grupuri rămânea nestânjenită.

Chiar dacă este posibil ca ghetoul medieval să fi fost instituit pentru a umili evreii, conform cu doctrina creştină, iar viaţa era aglomerată şi insalubră chair şi după standardele epocii, ghetoul ca instituţie a fost adeseori privit favorabiul de evrei, întrucât facilita păstrarea modului lor tradiţional de viaţă, protejându-i de evenimente potenţial violente în lumea exterioară.

speed ​​dating sfaturi de top

În martieRingelblum scria în jurnalul său că « analogia cu ghetoul din trecut nu este pertinentă, întrucât în acele vremuri cuvântul ghetou pentru întâlniri era rezultatul unei dezvoltări istorice, un fenomen general, în vreme ce acum el este un lagăr de concentrare ».

Articole din presa clandestină oferă numeroase dovezi ale temerilor evreilor privind izolarea, umilirea, suprapopularea, foametea şi boala care dominau ghetoul.

Numărul din decembrie al revistei Befraiung, organ al partidului sionist socialist Poalei Zion, a publicat un studiu istoric al ghetoului, care începea cu aceste cuvinte: "Cerul de deasupra capetelor noastre este din nou acoperit de norii Evului Mediu.

Toate edictele arhaice şi măsurile represive, care păreau definitiv date uitării, stârnind doar interesul istoricilor profesionişti, au reapărut în viaţa noastră cotidiană învaluită în întuneric, devenind o parte a amarei noastre realităţi.

În acest moment, problema ghetoului în toată gravitatea şi teroarea sa, este cea mai chinuitoare problemă a noastră. Cu toată sălbăticia bestiilor deghizate în oameni, am fost consideraţi impuri şi alungaţi din mijlocul populaţiei neevreieşti, rămânând izolaţi ermetic între ziduri înguste, fără aer, lumină sau verdeaţă. În apropierea străzii Nalewki exista parcul Krasinski, o mică grădină publică situată în centrul districtului evreiesc, care însă nu a fost inclusă în ghetou.

Problema includerii sle a făcut obiectul a numeroase discuţii. Czerniakow a primit numeroase promisiuni care însă nu au fost onorate. Străzile ghetoului erau înţesate de mulţimi de oameni mereu nervoşi şi grăbiţi. Era un flux uman continuu. În aprilieorganul de presă al secţiunii de tineret a Hashomer Hatzair a publicat un articol intitulat « O plimbare pe străzile ghetoului », Autorul nota că i-a luat « trei sferturi de oră să traverseze cuşca în care erau închişi o jumătate de milion de oameni ».

Statisticile vorbesc sec despre groaznica suprapopulare a ghetoului.

Top cele mai horror ghetouri din lume

Conform ziarului evreiesc oficial care apărea în Cracovia de mai multe ori pe săptămână, populaţia ghetoului din Varşovia în ianuarie consta în evrei, creştini catolici, protestanţi şi ortodocşi şi 43 de credincioşi ai altor religii. Graniţele ghetoului s-au schimbat constant, conform cu tendinţa permanentă de a îi reduce suprafaţa prin « amputare ». Concomitent, populaţia a crescut, datorită deportărilor şi evacuărilor din oraşele şi satele din împrejurimi şi transferului de refugiaţi în ajunul lichidării complete sau parţiale a altor ghetouri şi aşezări evreieşti.

Datorită ratei crescânde a mortalităţii în populaţia ghetoului, acest influx constant de populaţie nu a fost întotdeauna reflectat în statistici.

Casa Bună "Tata Valeriu", samariteanul din ghetoul Zăbrăuți De copiii din Ferentari, din ghetoul de la marginea Bucureștilor, se ocupă de regulă traficanții de droguri. Statul român îi tratează ca și cum nu ar exista. Le-a întins, în schimb, o mână chiar unul evadat dintre ei.

În apriliepopulaţia de refugiaţi din ghetoul din Varşovia era de În ianuarieîntregul ghetou conţinea oameni. Până în martie numărul se ridicase la apoi în iunie scăzuse la În iulie a devenit de şi tendinţa de scădere a continuat de-a lungul anului Un flux şi un reflux similare au avut loc şi încând populaţia ghetoului a crescut de la la între februarie şi iunie, apoi a scăzut cu 45 în luna iulie, exact înainte de « mrea deportare ».

Rata cuvântul ghetou pentru întâlniri reflectă condiţiile îngrozitoare de viaţă din ghetou. Astfel, din ianuarie până în aprilie numărul de morţi a crescut de la la pe lună ; apoi în iulie şi august a ajuns la respectiv Cifra morţilor din acel an cuvântul ghetou pentru întâlniri fost de 43reprezentând 10 la sută din populaţia totală a ghetoului. Chiar dacă rata mortalităţii s-ar fi menţinut la nivelul luichiar dacă nazişti nu ar fi instituit în politica de exterminare în masă, tributul plătit morţii în ghetoul din Varşovia ar fi depăşit pierderile de vieţi omeneşti în ţări ca Franţa, Belgia, Italia sau România din timpul războiului.

Cu alte cuvinte, dacă ghetoul ar fi fost menţinut încă zece ani, întreaga populaţie evreiască a Varşoviei ar cum să aflați dacă vă întâlniți pe cineva fost decimată şi fără camerele de gazare de la Treblinka şi Auschwitz.

Este imposibil să spunem cu certitudine dacă această rata înfricoşătoare a mortalităţii poate fi atribuită unui plan calculat cu sânge rece de nazişti prin ghetoizare, dar unele declaraţii precum cea de mai jos a guvernatorului Frank din august sunt mai mult decât sugestive: « Faptul că îi condamnăm pe 1,2 milioane de evrei la moarte prin înfometare nu are nevoie de comentarii.

Este foarte clar, şi dacă evreii nu mor de foame, emiterea de noi decrete antievreieşti va trebui accelerată. Să sperăm că aşa se va întâmpla ». În acea vreme însă Frank ştia planul de exterminare completă şi definitivă a evreilor. Pe de altă parte, avem la dispoziţie alte declaraţii ale înalţilor demnitari nazişti, ce recomandau raţii alimentare mai consistente pentru evrei, astfel încât populaţia să poată fi folosită ca forţă de muncă.

Conform altor declaraţii, împotriva evreilor trebuiau luate cele mai dure măsuri întrucât ei nu puteau fi trimişi la moarte. Se pare totuşi că înainte de începutul sau jumătatea luiautorităţile germane din Guvernământul General nu nu aveau nici un plan, sau pur şi simplu nu ştiau ce soartă îî aşteaptă pe evreii din Polonia.

Le era clar că ghetoul şi şi restul măsurilor antievreieşti erau o fază intermediară, care va trebui urmată de măsuri permanente pentru viitor, conform cu doctrina nazistă. S-au avansat diferite planuri, incusiv cele menţionate mai sus, de a-i concentra pe toţi evreii sau pe majoritatea lor într-un fel de rezervaţie din zona Lublin sau pe insula Madagascar.

O dată cu lansarea « soluţiei finale » întoate aceste planuri au fost abandonate. Deşi unele din suferinţele vieţii de ghetou pot fi privite ca o amplificare a lipsurilor şi dificultăţilor pe care orice societate le are de îndurat, chiar şi în vremuri de pace, locuitorii ghetoului s-au confruntat cu multe probleme care decurgeau direct din regimul de carantină şi din condiţiile îngrozitoare impuse de nazişti.

Foamea şi lipsa permanentă de alimente au fost printre problemele resimţite cel mai dureros. Problema «foamei nu a se referea doar la pâine, căci pâinea era considerată o delicatesă în ghetou. Mâncarea la care oamenii visau zi şi noapte era mult mai ordinară.

Mâncarea a fost raţionalizată pentru toată lumea. Raţiile oficiale erau următoarele: calorii pentru germani, pentru polonezi şi calorii pentru evrei. Germanii şi polonezii au descoperit totuşi mijloace de a obţine mâncare suplimentară şi de mai bună calitate pe piaţa neagră la care aveau acces. Această sursă de hrană era inaccesibilă evreilor, care nu puteau pătrunde în reţelele comerciale care legau oraşul de zonele rurale. Contrabanda cu mâncare în ghetou a devenit astfel singura sursă de obţinere a proviziilor suplimentare.

Contrabanda cu mâncare era interzisă şi, deşi sute de oameni au plătit cu viaţa pentru desfăşurarea acestei activităţi ilegale, nici o zi nu trecea fără ca în ghetou să ajungă mâncare obţinută pe ascuns. În germană, ca și în alte limbi, printre care englezatermenul soluția finală este folosit ca alternativă la cel de holocaust. Utilizarea cuvântul ghetou pentru întâlniri în sens mai larg a atras obiecțiile multor organizații evreiești, în particular al celor înființate pentru comemorarea holocaustului evreilor.

Dintre toate ghetourile evreiești construite de naziști în zonele ocupate, cel din Varșovia a fost cel mai mare. Înființat în toamna anuluighetoul din Varșovia a devenit domiciliu obligatoriu pentru aproximativ Ghetoul a fost separat de restul orașului de un zid de aproximativ 3m înălțime, a cărui securitate era întărită de sârmă ghimpată și pază non-stop. Cei Mai bine de jumătate dintre evreii din ghetoul varșovian au fost deportați la Treblinka în iulie-septembrie